Chimia Relației. Femeia.

1

Și iarăși începi reacția cu scindare a legăturilor euforice, degajezi raze ultraviolete perforându-mi logica prin comportamentul tău, mă iriți prin cerțile spontane … Mă respingi, ca mai apoi să mă simt vinovat că nu te-am sunat după ultima noastră întîlnire, îmi zici că ești indiferentă, dar mai târziu îmi faci aluzii că jocul continuă.

Și acum stau și mă gândesc: cine ești, femeie?

Poate ceva nu înțeleg, poate rațiunea-mi este eclipsată de gânduri logice…dar chiar nu pricep. Suntem împreună, ne bucurăm de o perioadă îmbătătoare, iar apoi faci un pas în urmă. Care-i vina mea? Ceva nu-ți place: zi-mi. Dar tu taci și mă impui să meditez aidoma unui yogin hindus risipindu-mi karma în întrebări fără răspunsuri. M-am săturat! Vrei să mergem înainte – hai s-o facem, în caz contrar, echilibrăm relația noastră cu ajutorul catalizatorului despărțirii.

Suntem ca două vase comunicante care nu pot ajunge la un numitor comun, iar relația noastră poate fi asemănată cu o reacție de neutralizare…ne precipităm! Și chiar dacă mereu îmi vorbești prin indicii pe care nu le înțeleg, ceri să-ți citesc gândurile, îmi dai întrebări care pur și simplu sunt absurde și alogice – eu continui să te admir, să te susțin, să-ți stârnesc zâmbetul pentru că… ești femeie – fără explicație. Când vine vorba de femeie, logica n-are putere. Cine ești, femeie?

5 thoughts on “Chimia Relației. Femeia.

      • in cazul dat, cred ca da, difera, si totusi, femeile nu sunt chiar atat de reci, indiferente, enigmatice, asta e doar un altfel de a spune cand nu intelegi persoana de alaturi, pur si simplu o invinuiesti de ce nu face, asta daca nu veyi in ficare din calitatile astea un punct pozitiv.

      • Eu n-am in vedere ca femeia e rea/buna, rece/calda… femeia e neobișnuită în sensul bun al cuvântului. Doar că sunt unele momente când noi, reprezentanții sexului masculin, nu înțelegem ceea ce aveți în vedere, pentru că doriți ceva dar faceți vice versa…

Leave a reply to marspoet Cancel reply