Diary of a poet: Kenya (part VII)

Image

Mă simt pierdut. A trecut doar o secundă de cînd m-am desprins de ea și totul se prăbușește. Ce va fi peste o oră? Dar o zi? Mi-e frică să-mi imaginez. Sunt așezat pe podeaua din camera mea iar picioarele-mi sunt strînse de o frînghie formată din particulele unui trecut atît de clar și atît de îndepărtat…  Nu mă pot ridica. Toporul amintirelor mele ce este suspendat de tavan în orice clipă-mi poate sfîșia capul care este și așa perforat de nimfa sîngeroasă.

Încotro s-o apuc? Ar fi bine să dispar… Namibia sau Kenya ar fi destinația perfectă. Acolo nimeni nu mă știe, acolo nimeni nu mă va judeca, acolo…voi fi împușcat de vre-un mafiot. Nu. Nu-i o idee bună. Trebuie să caut o ieșire mai ușoară.

Nu înțeleg, cum mi-am găsit puterea să ard această cobră care m-a hipnotizat atîta vreme? Acum mă simt slobod…dar a mai rămas pielea acestei scorpii: stă frumos spînzurată în ținte pe perete. Îmi pare rău c-am pierdut aproape șase luni dezvoltînd ideea unui eventual roman cu o ființă sălbatică.

Taci! Nu-ți mai aud șoapta. Nu mă privi! Chipul tău e șters total de aer, nu te mai pot observa. Nu mai răsufla! Mi-e plăcut că încerci să mă gâdeli, dar n-am nevoie de asta. Acum iartă-mă, trebuie să deschid ferestrele. Afară-i toamnă, știi? Aidoma frunzelor ce cutreieră străzile, pe viitor vei fi coșmarul altuia. Ești liberă, la fel ca și mine. Kenya te așteaptă!

Image

Advertisements

6 thoughts on “Diary of a poet: Kenya (part VII)

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s